A treia casă de pe lista noastră de „trebuie văzută” este cocoțată pe unul dintre „munții” locali, care nu sunt deloc impresionanți ca înălțime, dar urcușul îți readuce respectul în respirația întretăiată. Cartierul ne este de fapt foarte cunoscut, trecând de câteva ori pe an pe străduțele lui pentru a o vizita pe Lulu, mămica norvegianului nostru de pădure. Astfel, știam deja că jumătate din străduțe sunt blocate cu un șantier, iar restul sunt teribil de înguste încât doar o singură mașină își poate croi drum pe acolo. Colac peste pupăză cam o dată pe oră trece și un autobuz. Nevrând să ne riscăm, am parcat în fața unui butic de fițe care vinde (și) mâncare naturistă. Am cumpărat niște cola și un croissant cald (mirosea superb și n-am rezistat tentației), întrebându-l pe băiatul de la casă dacă putem lăsa mașina în parcarea buticului (super minusculă) pentru vreo jumătate de oră cât să dăm o fugă sus pe deal. Acu’ ce să zică și el? Da, dar să venim repede.

Cartierul ăsta este plin de case arătoase, care mai de care cu elemente design sau chiar nou-construite. Așa este și ținta noastră, nou ridicată, terminată anul trecut, pe un teren înclinat, destul de dificil, dar cu o vedere asupra centrului de invidiat. Terenul asta înclinat a permis ca fiecare etaj să aibă propria ieșire spre grădină, de invidiat pentru mine, care am de reproșat căsuței mele tocmai asta: bucătăria mea nu se deschide deloc spre terasă, măcar, dacă nu spre curte. Există motive, dar despre asta o să discut altădată (dacă interesează pe careva).

Am ajuns la căsuța asta cam spre sfârșitul târgului, dar încă rămăsese multă lume adunată. Am pierdut ocazia să-l vedem pe arhitect așa că am dat rapid o tură prin casă. Intrarea se face pe o scară îngustă care se deschide într-un coridor relativ mic. La etajul superior, se află o cameră de zi și o bucătărie deschisă (foarte la modă printre norvegieni). Înainte de a intra în camera de zi mi-a atras atenția o ușă spre o cameră foarte îngustă și adâncă, blocată de o canapeluță peste care trebuia să sari pentru a o folosi: camera de zi a copiilor familiei. În spatele bibliotecii se află o scară spre nivelul inferior. Tavanul scării este de fapt un geam, iar pe margine un intrând cu pernuță. Etajul inferior este organizat în câteva dormitoare, unele cu ieșire în grădină, un hol triunghiular care mi-a plăcut în mod particular și din nou dulapuri pe coridor.

Am putut vizita casa Store Starefossen în cadrul evenimentului organizat de Open House Bergen, în cadrul rețelei Open House Worldwide. 

• Arhitect: En til En Arkitekter
• Anul construcției: 2021

View this post on Instagram

A post shared by KY (@arhituziast)